La începutul secolului XVII, Europa a fost zguduită de apariția a trei manifeste misterioase care anunțau existența unei societăți secrete — Frăția Rozei și Crucii (Rosicrucienii) — fondată de un anumit Christian Rosenkreuz, un german care ar fi trăit în sec. XV și care ar fi adus cunoașterea secretă din Orient. Manifestele chemau la o reformă universală a umanității prin știință, alchimie și religie. Nicio persoană nu s-a identificat vreodată ca rosicruciean.
Cele trei manifeste
Fama Fraternitatis (1614) descria viața lui Christian Rosenkreuz, fondatorul ordin, care ar fi trăit 106 ani și ar fi descoperit o cameră secretă cu corpul sau incorrupt, înconjurat de cărți cu cunoaștere divină. Confessio Fraternitatis (1615) detalia doctrinele fraternitatii, o combinație de hermetism, cabală și protestantism. Chymische Hochzeit (Nunta Chimică a lui Christian Rosenkreuz, 1616) era o narațiune alegorică a procesului alchimic ca ritual inițiatic.
Doctrina rozicruciană și alchimia
Rosicrucianismul a fuzionat alchimia cu mistica creștină: transmutarea plumbului în aur era o metaforă pentru transformarea sufletului uman prin harul divin. Simbolul lor central — trandafirul pe cruce — unea simbolul morții și sacrificiului (crucea) cu cel al înfloririi spirituale (trandafirul). Ei credeau că știința naturii și religiozitatea nu sunt contrare, ci complementare.
Influența lor
Deși frăția propriu-zisă poate fi o ficțiune literară sau un experiment social, influența rosicrucianismului a fost reală și vastă. Francis Bacon, René Descartes și Gottfried Leibniz au fost influențați de ideile rosicruciene. Francmasoneria, fondată oficial în 1717, conține elemente clara derivate din tradiția rozicruciană. Ordinele rosicruciene moderne — AMORC, Golden Dawn — se revendică din această tradiție.